Pasta de peste

Astazi avem pasta de peste! Reteta e delicioasa, e "furata" de la tata si usor personalizata de mine. O pregatesc oricand avem musafiri (la orice ora) si nu dau gres niciodata cu ea!

Ingrediente:

1 cutie sau 2 sau mai multe (in functie de cantitatea dorita) de sardine in ulei;
1 cutie (medie sau mare) de pate de porc sau pui;
1 ceapa de apa (marimea se va decide in functie de programul din ziua respectiva si de cat de mentolata e pasta de dinti a fiecaruia dintre noi :) );
mustar, zeama de lamaie, piper - dupa gust.

Mod de preparare:
Se scurg sardinele si se paseaza cu furculita, se amesteca cu pateul si cu ceapa taiata marunt. Apoi se adauga mustarul, zeama de lamaie si piperul (eu nu pun sare pentru ca sardinele si pateul au suficienta) si se amesteca totul pana rezulta o pasta omogena.

Se serveste rece sau la temperatura camerei, pe paine neagra de casa!

Enjoy!

Paine de casa (1)

Nimic nu se compara cu mirosul de paine calda care iti invaluie casa intr-o zi de iarna.

Si pentru ca painea de casa imi lipsea din palmares, astazi am bifat si acest lucru si va povestesc si voua ce si cum.

Ingrediente:

500g faina;
25 g drojdie;
1 ou;
un praf de zahar;
sare;
apa calduta;
ulei de masline.

Mod de preparare:

Am zdrobit drojdia cu furculita, am pus un praf de zahar peste aceasta pentru a o dizolva, am adaugat putina apa calduta si am amestecat bine.

Am pus faina amestecata cu sarea intr-un castron generos si am turnat in mijloc drojdia dizolvata, am adaugat un ou si am inceput sa framant de la mijloc spre exterior adaugand din cand in cand apa calduta. Ca sa nu mi se lipeasca aluatul de maini am folosit putin ulei de masline. Am framantat mult si bine si am adaugat apa din timp in timp pana am obtinut un amestec omogen. Am lasat aluatul la dospit vreme de o ora si jumatate. Apoi am modelat doua painici pe care le-am crestat, le-am dat cu ulei de masline si le-am mai lasat jumatate de ora la odihna pana au mai crescut si le-am dat la cuptorul bine incins in prealabil vreo 45 de minute.

Fiind prima oara cand am facut paine m-am stresat ingrozitor pentru ca nu stiam exact ordinea ingredientelor, nu aveam habar cum sa framant mai bine aluatul si pana nu am vazut painea aurie aburinda care ti se topeste in gura am avut senzatia ca voi rata. Morala este sa incerci, sa ai optimism, sa nu iti fie teama si sa te bucuri de rezultat sau sa inveti din esec!

Paste cu creveti

Acum cativa ani am inventat o reteta care s-a dovedit nu doar delicioasa dar si usor de facut. Secretul este ca mancarea sa fie servita imediat.

Nu am reusit niciodata sa ii fac o poza demna de gustul sau. Ba m-am grabit sa o devorez, ba fotografia nu a fost la inaltimea asteptarilor mele, asa ca am renuntat la acest aspect.

Cu toate astea, merita sa incercati pentru ca pana la urma doar gustul este cel cu adevarat relevant:

PASTE CU CREVETI

Ingrediente: creveti decorticati, paste (penne, dar puteti sa va dati frau imaginatiei si sa folositi si alte modele sau chiar paste cu spanac, cu morcov care au si o culoare deosebita sau de ce nu, paste de orez), sos de rosii (sau rosii decojite), cascaval/parmezan/mozzarella/svaiter/cheddar si usturoi.

Mod de preparare: Crevetii daca sunt congelati se fierb in prealabil si apoi se calesc in ulei de masline, se sareaza si se pipareaza dupa gust. In paralel se fieb pastele. In acelasi timp se pregateste sosul de rosii in care se pun usturoiul zdrobit si condimente (cimbru, piper, chimen, busuioc, orice va face placere si va incanta simturile). Uneori eu mai pun in sos si vin alb. Se toarna sosul peste creveti, se amesteca pentru cateva minute cu grija (de cele mai multer ori crevetii sunt destul de naravasi) si apoi se toarna si pastele, omogenizandu-se. 

Amestecul astfel pregatit se toarna fierbinte in farfurii (va recomand niste farfurii mari, patrate si foarte colorate) iar peste el sa presara branza rasa. 

Va recomand sa serviti aceasta mancare fie in compania prietenilor care o vor aprecia cu siguranta, fie a celui drag la lumina lumanarilor romantice, dar intotdeana alaturi de un pahar de vin alb, sec sau demisec, dupa gust.

Cartofi copti (home-like feeling)

Sezonul rece este pentru mine sinonim cu cartofii copti!
Sunt un deliciu pe care ai mei il pregatesc cu drag de toamna pana primavara si pe care astazi am decis sa mi-l insusesc :) - in familie incalcarea drepturilor de autor la capitolul retete este usor trecuta cu vederea.

Teoretic gustul cel mai bun al acestor cartofi este atunci cand este ger, nu ma intrebati de ce.

Facand abstractie de acest minus, am luat cativa cartofi mari (trec peste partea cu spalatul pentru ca este oarecum evidenta) si i-am lasat in cuptor vreo ora si ceva, pana cand am considerat ca interiorul s-a copt suficient. Apoi le-am facut un "capac", am scos interiorul si l-am amestecat cu branza framantata home-made, chimen, unt si parmezan (pentru putina savoare exotica si personal touch). Cu acest amestec am umplut cojile cartofilor si i-am pus la loc in cuptor pana s-au rumenit.

I-am mancat pe nerasuflate, impreuna cu alte nebunii (fyi: carnati de curcan la gratar si salata verde).

Probabil lasand la o parte gustul nemaipomenit pe care il au (never mind me, I'm a potato addict) cel mai grozav este sentimentul de "acasa" pe care il traiesc atunci cand ii mananc in fiecare toamna - iarna, geroasa sau nu.

So, enjoy!